i-am obisnuit pe toti cu dragalasenia mea
nu mai pot sa zic ce simt cu adevarat fara sa se atace
prietenelor le zic ce ma deranjeaza - finally, intr-un acces si un exercitiu de sinceritate, si ele se supara si imi zic ca daca asta simt, nu o sa ma mai deranjeze
what is wrong with you people? nu vreau sa ma cert cu toti prietenii mei, din contra, vreau sa fie cu adevarat prietenii mei - sa am incredere ca le pot spune ce simt fara sa se supere. ca le pot spune nu, ca le pot spune ca ma simt tradata de ei. ca pot avea un dialog cu ei, in care fiecare isi expune punctul de vedere, ca putem fi sinceri
daca ei se simt agresati, daca ei se ataca cand le zic ce ma deranjeaza - poate exagerez si eu, nu zic ca motivele mele sunt 100% imbatabile, dar sunt motivele mele. imi doresc sa fie dispusi sa ma asculte, sa-mi arate ca le pasa de supararea mea, nu sa se atace. pentru ca "atacul lor" eu il resimt ca pe o prietenie falsa - le convine, e comod pentru ei cand eu sunt dragutza, cuminte, nu le fac probleme, sunt de acord cu tot ce vor ei, cand vor ei, nu ma deranjeaza nimic din comportamentul lor. as vrea sa le fiu prietena, sa ma respecte ca om. nu o papusa de plastic fara caracter, fara personalitate
m-au dezamagit
sunt egoisti, dar nu asta e problema, pentru ca toti suntem, intr-un fel sau altul
si eu sunt egoista - poate cea mai fatarnica dintre toti - incerc prin comportamentul meu sa le castig dragostea
problema e ca.. atunci cand le spun ce simt cu adevarat se supara
dar eu am obosit sa ma prefac, asa ca, din partea mea sa se supere
vreau sa fiu inconjurata de prieteni, dar de prieteni adevarati
lui m1 i-am zis ce simt cu adevarat, intr-un moment de suparare si dezamagire, a doua zi s-a hotarat ca nu ma mai iubeste, si ca vrea sa ne despartim
lui m2 mi-a fost frica sa-i mai zic, de teama ca nu ma iubeste destul incat sa treaca peste orgoliu (caci era/poate mai e foarte orgolios) si sa fie dispus sa discute rational cu mine. dar nu a contat, pentru ca tot s-a hotarat intr-o zi ca nu ma mai iubeste, si ca vrea sa ne despartim.
am obosit sa fiu eu fatza zambitoare, pe care ceilalti o cred naiva. nu vreau sa mai alerg dupa altii, sa le fac pe plac. daca ma plac, nu se sperie, stau sa se certe cu mine. iar daca fug, se sperie, atunci nu au meritat sa fie langa mine
Se afișează postările cu eticheta sinceritate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sinceritate. Afișați toate postările
vineri, 4 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
